Alegerea delegaţilor Sebeșului pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

ALEGEREA DELEGAŢILOR SEBEȘULUI PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ DE LA ALBA IULIA

În ziua de 24 noiembrie 1918, în cadrul Adunării Electorale a Cercului Electoral „Sebeșul săsesc”, au fost aleși delegaţii pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care urma să aibă loc la 1 Decembrie.

În urma voturilor exprimate, au fost delegaţi următorii sebeșeni: dr. Lionel Blaga, dr. Ioan Elekeș, dr. Sebastian Stanca, Nicolae Chirca și Ioan Henegariu din Lancrăm. Atunci s-a completat credenţionalul cu numele delegaţilor, care urmau să aibă drept de vot la Alba Iulia. Alături de acești delegaţi ai Cercului Electoral Sebeș, au mai fost desemnaţi ca reprezentanţi ai sebeșenilor, protopopii Ioan Simu și Sergiu Medean, dr. Dumitru Ștefan, delegat al Casinei române, Aurel Bojiţă și Iosif Goia ca delegaţi din partea Băncii „Sebeșana” și învăţătorii Ambrosiu Tătar și Ioan Pavel.

În urma voturilor exprimate, au fost delegaţi următorii sebeșeni: dr. Lionel Blaga, dr. Ioan Elekeș, dr. Sebastian Stanca, Nicolae Chirca și Ioan Henegariu din Lancrăm. Atunci s-a completat credenţionalul cu numele delegaţilor, care urmau să aibă drept de vot la Alba Iulia. Alături de acești delegaţi ai Cercului Electoral Sebeș, au mai fost desemnaţi ca reprezentanţi ai sebeșenilor, protopopii Ioan Simu și Sergiu Medean, dr. Dumitru Ștefan, delegat al Casinei române, Aurel Bojiţă și Iosif Goia ca delegaţi din partea Băncii „Sebeșana” și învăţătorii Ambrosiu Tătar și Ioan Pavel.

După Unire, primul primar Lionel Blaga, a plecat la Sibiu unde a fost notar. A murit la 18 septembrie 1952, fiind depus în Cimitirul Central din Sibiu. Dr. Ioan Elekeș a trăit în Sebeș până la 1 iunie 1927. A fost depus în mormântul familial din cimitirul ortodox din Șebeș.

Preotul dr. Sebastian Stanca a plecat, începând cu anul 1922, la Cluj, unde a ocupat funcţia de asesor consistorial la Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului. În timpul cedării Transilvaniei de Nord s-a refugiat la Sibiu, unde a ocupat, până la decesul său, în anul 1947, aceeași funcţie ca și la Cluj. A fost înmormântat în Cimitirul Central din Sibiu.

Protopopul greco-catolic Ioan Simu și-a continuat activitatea pastorală, politică și culturală și după anul 1918. A rămas membru al Partidului Naţional, din care a demisionat în anul 1926, în urma unor divergenţe de opinie cu conducerea judeţeană a partidului. S-a alăturat mișcării averescane, ajungând deputat în Parlamentul României, în anul 1926, pentru ca apoi să se alăture Partidului Naţional, condus de Iorga. A ocupat funcţia de primar al Sebeșului în anii 1930-1931, iar, începând cu 1934, a revenit în Partidul Naţional-Ţărănesc, al cărui membru a rămas până la moarte. A păstorit credincioșii greco-catolici din oraș până la pensionarea sa, în anul 1946, și a murit la Alba Iulia, în 22 iunie 1948.

Protopopul ortodox Sergiu Medean a ieșit la pensie în anul 1931, lăsându-l ca urmaș în scaunul de protopop al Sebeșului, pe ginerele său, pr. dr. Vasile Oană, care a fost, la rândul său, participant la evenimentele prilejuite de Marea Unire. Sergiu Medean a murit la 24 iulie 1938 și a fost înmormântat în cripta familiei, aflată în cimitirul din Sebeș.

Învăţătorul Ioan Pavel a urmat o carieră didactică care l-a purtat prin diferite orașe ale Transilvaniei și a murit la București, în 19 martie 1970, însă a fost adus acasă și înhumat în cimitirul de lângă biserica din Lancrăm. Celălalt dascăl, Ambrosiu Tătar, a rămas în Sebeș, unde a murit la 25 iulie 1937. Aurel Bojiţă a devenit director de bancă în Sebeș, oraș în care a decedat în 3 octombrie 1934.

Alţi foști membri delegaţi au plecat din Sebeș după Marea Unire și li s-a pierdut urma, cum este cazul lui Dumitru Ștefan.