Minutul de istorie: SEBEȘENII ȘI MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ DE LA ALBA IULIA DIN 1 DECEMBRIE 1918

Pregătirile întreprinse de locuitorii Sebeșului în vederea participării la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au fost intense. S-a confecționat un steag tricolor brodat care a fost purtat de stegarul delegației sebeșene, Petru Cârcoană. De asemenea, s-au confecționat cocarde tricolore și stegulețe și s-au împodobit carele și caii care-i duceau pe sebeșeni la Alba Iulia. Pe un car tras de boi a fost amenajată o platformă cu o șezătoare românească, avându-i ca mireasă și mire pe tinerii Anuța Postescu și Ioan Stăvariu.

Înaintea plecării la Alba Iulia s-a oficiat un Te Deum, în Piața Mare a orașului, după care coloana delegației sebeșene, formată în capătul Uliței Grecilor, la Podul Mare de peste râul Sebeș, a pornit la drum.

Ajunsă în Lancrăm, coloanei i s-au alăturat lăncrănjenii, drumul până la Alba Iulia și atmosfera creată de participanți fiind descrisă de Lucian Blaga în Hronicul și cântecul vârstelor:

„În dimineața zilei de 1 decembrie, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-Julia […] pe jos și cu căruțele […]. Am renunțat la călătoria cu trenul, căci până la Alba-Iulia nu erau decât 16 km. Era o dimineață rece, de iarnă […]. Pe o parte a șoselei se duceau spre Alba Iulia, scârțâind prin făgașele zăpezii, căruțele românești, buchete de chiote și bucurie, alcătuind un singur fir, iar pe cealaltă parte se retrăgea în aceeași direcție, armata germană ce venea din România, tun după tun, ca niște pumni strânși ai tăcerii. Soldații germani, fumegând liniștiți din pipe, se uitau mirați după căruțele noastre mai grăbite. […] Era o roire de necrezut. Pe câmp se înălțau, ici-colo, tribunele de unde oratorii vorbeau naţiei. Pe vremea aceea nu erau microfoane, încât oratorii, cu glas prea mic pentru atâta lume, treceau de la o tribună la alta. În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul național, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribună […]. Seara, în timp ce ne întorceam cu aceeași trăsură la Sebeș, atât eu, cât și fratele meu ne simțeam purtați de conștiința că pusesem temeiurile unui alt Timp cu toate că n-am făcut decât să «participăm», tăcuți și insignifianţi, la un act ce se realiza prin puterea destinului […]”.

La Alba Iulia, corurile din Sebeș au interpretat cântece patriotice. „Imnul Unirei”, compus de senatorul orașului, Ion Băilă, membru de frunte al Reuniunii „Andreiana”, a fost cântat de corul reuniunii care intona doar prima și ultima strofă, imnul integral fiind însă declamat de fratele senatorului, actorul Nicolae Băilă. Întoarcerea de la Alba Iulia s-a făcut ordonat, după reguli stricte. Deplasarea prin cetate a fost permisă doar membrilor Adunării Constituante și delegațiilor din comunele care, în drumul lor spre casă, trebuiau să traverseze Mureșul folosind podul de la Drâmbar. Delegaţiilor din comunele Vinţ, Sebeș, Miercurea și Orăștie li s-a indicat să ocolească cetatea și să treacă „[…] de-a dreptul podul Murășului la Partoș”.

Mai multe informații despre evenimentele petrecute în Sebeş în perioada din preajma Marii Uniri, se pot găsi în lucrarea scrisă de Călin Anghel şi Radu Totoianu, Sebeșenii și Unirea de la 1 Decembrie 1918, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2018, disponibilă, în format electronic, pe pagina noastră de Internet, la secțiunea dedicată Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş, la adresa https://www.cclbsebes.ro/sebesenii-si-unirea-de-la-1-decembrie-1918/.