Sebeșenii și Unirea de la 1 Decembrie 1918

Urmând firul evenimentelor s-a surprins momentul constituirii Consiliului Naţional Român și a Gărzii Naţionale Române din Sebeșul Săsesc, în contextul tulburărilor „revoluţionare” care au avut loc în oraș, precum și contribuţia acestor două structuri la reinstaurarea unui climat de liniște și ordine publică, într-o atmosferă caracterizată de tensiune și de nesiguranţă.

În acest context au fost evocate două dintre personalităţile marcante ale orașului, care și-au pus amprenta asupra evoluţiei evenimentelor în perioada de la cumpăna anilor 1918 și 1919, din postura lor de președinţi ai CNR Sebeș. Este vorba de protopopul greco-catolic Ioan Simu și de omologul său ortodox, Sergiu Medean, care și-au asumat responsabilitatea gestionării vieţii urbei în momentele dificile din preajma Unirii. Cei doi au avut o contribuţie importantă și la pregătirea participării sebeșenilor la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie, de la alegerea delegaţilor și întocmirea credenţionalelor, la deplasarea delegaţiei orașului la Alba Iulia.

Atmosfera din sânul delegaţiei este cunoscută în special datorită relatărilor lui Lucian Blaga, participant și el, alături de fratele său, Lionel, la marele eveniment. El a surprins bucuria și implicarea concetăţenilor, sebeșenii intonând la Alba Iulia „Imnul Unirei”, compus special pentru acest eveniment de Ion Băilă.

După înfăptuirea Unirii s-a urmărit consolidarea poziţiei administraţiei românești, proaspăt instituită, surprinzând activitatea primilor primari români după 1918, dr. Lionel Blaga, dr. Ioan Cușută și dr. Danil Tecău, ultima parte a lucrării evocând intrarea armatei române în Sebeș, la 1 ianuarie 1919.