Exponatul lunii august la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş

EXPONATUL LUNII AUGUST LA MUZEUL MUNICIPAL „IOAN RAICA” SEBEȘ – PLOSCĂ REALIZATĂ ÎN ATELIERUL DE CERAMICĂ FINĂ DE LA PETREȘTI

Plosca desemnată exponat al lunii august la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este confecţionată din ceramică şi are înălţimea de 22,5 cm, iar diametrul de 19 cm, fiind plată în secţiune. Pe un fond alb-gălbui, de culoarea untului, este pictat cu albastru-cobalt, de o parte şi alta, un decor vegetal care încadrează un cerb cu coarne majestuoase, aflat în mişcare, ce priveşte în urmă. Picioruşele şi tortiţele, patru la număr, prin care se trecea cureluşa de piele cu ajutorul căreia plosca era purtată, sunt decorate cu câte un mic cerc cu un punct în mijloc. Ciortul recipientului este ornamentat cu o linie vălurită încadrată cu un şir de puncte.
Deşi atelierul de la Petreşti a produs o ceramică de foarte bună calitate, existența şi activitatea lui au fost scurte. Înființarea acestuia se leagă de eforturile de revigorare a tradițiilor şi meșteșugurilor săsești, promovate de Asociaţia „Sebastian Hann”, fondată la Sibiu în anul 1904.
Profitându-se de prezenţa la Petreşti a unei surse de lut (Groapa Galbenă, exploatată de altfel ca sursă de materie primă încă din preistorie), în anul 1938, patru asociaţi din Sibiu au pus bazele unui atelier de ceramică fină la Petreşti. Unul dintre aceștia, R. Bordon, care urmase în Germania un curs de confecţionare a ceramicii fine, proiectează atelierul şi cuptorul şi-l aduce de la Agnita pe Johann Duldner, un maestru ceramist cunoscut. Ca decoratoare a fost angajată o localnică, Gisela Seiche, absolventă a unei şcoli de ceramică de la Viena. Gisela Seiche a conceput schiţele decorative după ce a întreprins o documentare serioasă în muzee, cercetând motivele tradiţionale prezente pe ceramica săsească. Specifice pentru ceramica de Petreşti sunt motivele animaliere şi florale de culoare albastru-cobalt realizate pe un fond alb gălbui, alte culori folosite, pe lângă albastru, fiind: galben-ocru, brun şi verde, însă mai rar.
Marca distinctă a atelierului era o bufniţă care ţine cu aripile un scut heraldic pe care sunt schiţate şapte turnuri, simbol al Transilvaniei, la picioarele acesteia fiind inscripționat „Siebenbürgen” (Transilvania). Atelierul şi-a redus activitatea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a fost închis odată cu instaurarea regimului comunist în România. Datorită perioadei scurte în care a funcţionat, deşi producea o ceramică de foarte bună calitate, astăzi aceasta este considerată o raritate.