OVER THE MARCHES OF CIVILISED EUROPE: ARTHUR J. EVANS ȘI ITINERARUL SĂU ILUSTRAT PRIN TRANSILVANIA ȘI ROMÂNIA DIN ANUL 1872
Cristian Ioan POPA
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România
DOI: https://doi.org/10.63578/terrasebus.2025.07
Over the Marches of Civilized Europe: Sir Arthur Evans and His Illustrated Itinerary through Transylvania and Romania in 1872
Abstract. Sir Arthur Evans, the famous English archaeologist, was in 1872 travelling through what is now Romania. It was a true adventure, without passports. Crossing the Danube, he reached the Jiu Valley, from where he crossed the mountains and arrived in Transylvania. His route took him through areas inhabited by Saxons and Romanians, such as Sebeș, Sibiu and Brașov. Passing by Bran Castle, through the Bucegi Mountains, he arrived in Romania, where he travelled through Câmpina, Ploiești, Bucharest and Giurgiu, ending his journey by re-crossing the Danube into Bulgaria. His journal, published in 1873, is accompanied by an album, kept in London, containing drawings of landscapes and monuments encountered along the route, as well as photographs. As his journey is not well known in Romania, we considered it appropriate to present.
Keywords: Arthur Evans, journey through Transylvania and Romania, Saxons, Romanians, Gypsies, heritage.
Cuvinte-cheie: Arthur Evans, călătorie prin Transilvania și România, sași, români, țigani, patrimoniu.
REFERENCES
Doina-Gabriela Ananie, Atelierul fotografic Auerbach Miksa, în Crisia, LIV, 2024, p. 387-393.
Călin Anghel, Evoluția urbanistică a orașului Sebeș, Bibliotheca Musei Sabesiensis, II, Alba Iulia, 2011.
Călin Anghel, Radu Totoianu, Adrian Popa, Constantin Șalapi, Sebeșul. O istorie în imagini, Bibliotheca Musei Sabesiensis, IV, Alba Iulia, 2014.
Gheorghe Anghel, Fortificația orașului Sebeș, în Apulum, XIV, 1976, p. 147-159.
Gheorghe Anghel, Fortificații medievale de piatră din secolele XIII-XVI, Cluj-Napoca, 1986.
Lucia Apolzan, Aspecte etnografice de pe Platforma Luncanilor – complex cu caracter unitar, în Sargetia, XV, 1981, p. 435-491.
Constantin D. Aricescu, Istoria Câmpulungului, prima rezidență a României, București, 2007.
Gheorghe Arion, Sculptura gotică din Transilvania, Cluj, 1974.
Alexandru Avram, Ioan Bucur, Stadt Hermannstadt. Die Altstadt/Municipiul Sibiu. Centrul istoric, Denkmaltopographie Siebenbürgen Stadt Hermannstadt, 5.1.1., Köln, 1999.
Bartolomeiu Baiulescu, Monografia comuneĭ bisericescĭ gr. ort. Române a Sfinteĭ Adormiri din cetatea Brașovuluĭ cu acte și dovedĭ, Brașov, 1898.
Henry C. Barkley, Between the Danube and Black Sea, Londra, 1876.
Mircea Baron, Oana Dobre-Baron, An Attempt At Historically Outlining the Towns of the Jiu Valley, în Annals of the University of Petroșani. Economics, 15 (1), 2015, p. 21-50.
Ana-Maria Bauman, Castelul Bran și Dracula. Adevăr și ficțiune, în Cumidava, XXV, 2002, p. 217-224.
Alexandru Bărbat, Fabrica de hârtie de la Zărnești (1952-1978), în Cumidava, XXI, 1997, p. 197-221.
Maria Bâtcă, Costumul popular românesc, București, 2006.
M. Beza, English Travellers in Rumania, în The English Historical Review, 32, 1917, 126, p. 277-285.
Gheorghe Bichiceanu, Documente din secolul XVII în arhiva orașului Sibiu cu privire la armamentul breslei aurarilor, în Corviniana, V, 1999, p. 144-146.
E. A. Bielz, Dakische Tetradrahmen. Ein Beitrag zur Münzkunde Siebenbürgens, în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, XI, 1873, p. 454-468.
George Bilavschi, Arheolingvistica spațiului rural medieval românesc, în Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Supliment, LI, 2014, p. 35−57.
Lucian Blaga, Hronicul și cîntecul vîrstelor, București, 1973.
Sofian Boghiu, Sfântul Antim Ivireanul și mănăstirea Tuturor Sfinților, București, 2005.
Charles Boner, Transylvania; Its Products and Its People, Londra, 1865.
Hermann Fabini (Hrsg.), Charles Boner und die Siebenbürger Sachsen. „Sächsische Selbstbesinnung”, herausgegeben von Herman Roth 1945-1948, Sechstes Heft, Hermannstadt/Sibiu, 2018.
Silviu Borș, Dan Nanu (coord.), Sibiu 830, Sibiu, 2021.
Alexandru Borza, Flora și vegetația Văii Sebeșului, București, 1959.
Michel Bouquet, Album valaque, Paris, 1843.
Victor Brătulescu, Vechi vederi bucureștene, București, 1935.
Ann C. Brown, Before Knossos: Arthur Evans’s Travels in the Balkans and Crete, Oxford, 1993.
Alexandru Busuioceanu, Preziosi, București, 1935.
Mircea Buza, Ionel Hozoc, Valea Sebeșului, București, 1985.
Ciprian Buzilă, Pavilionul central din Târgul Moșilor la începutul secolului XX, în Buletinul comisiunii monumentelor istorice, XXII, 2011, 1-2, p. 181-199.
Maria Holban, Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Țările Române, vol. V, București, 1973.
Maria Holban, Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Țările Române, vol. IX, București, 1997.
Maria Holban, Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Țările Române, vol. X/I, București, 2000.
Daniela Bușă, Venera Achim, Bogdan Popa, Raluca Tomi, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea, s.n., vol. X, (1872-1876), București, 2017.
Radu Cărpinișanu, Lucian Blaga „Hronicul și cântecul vârstelor”. Album documentar, Sibiu, 1995.
C.K., Sir Arthur Evans on Archaeology, în The Classical Weekly, 11, 1918, 26, p. 201-202.
Gabriel-Stelian Constantin, Despre târguri, oboare și piețe din Bucureștii de odinioară, în Urbanitas. Revistă de studii urbane integrate, 4, 2023, p. 64-75.
Leonard Cottrell, The Bull of Minos, New York, 1958.
Aurelia Cozma, Sibiul de altădată, Sibiu, f.a.
Ioana Cristache Panait, Arhitectura de lemn din județul Hunedoara, București, 2000.
Maria Crîngaci-Țiplic, Ioan M. Țiplic, Sibiul și arheologia urbană, în Vasile Ciobanu, Dan D. Iacob (ed.), Studii de istorie a orașelor. In honorem Paul Niedermaier, București, Brăila, 2017, p. 542-593.
Dorin Dan, Contribuții la cunoașterea rolului economic al Sebeșului (sec. XIV-XIX), în Apulum, XXXIV, 1997, p. 273-285.
Dorin Dan, Contribuții la cunoașterea rolului politic al Sebeșului (sec. XIV-XIX), în Apulum, XXXV, 1998, p. 301-325.
Wolfgang David, Studien zu Ornamentik und Datierung der bronzezeitlichen Depotfundgruppe Hajdúsámson-Apa-Ighiel-Zajta, Teil 1-2, Alba Iulia, 2002.
Nicolae Densușianu, Dacia preistorică, București, 1913.
Paula Diaconescu, Elemente de istorie a limbii române literare moderne, București, 1974.
Alexandru Dima, Sibiu, București, 1940.
Emanuela Dima, Lexicul păstoresc românesc în perspectivă romanică. Poziția elementelor lexicale moștenite din latină în ansamblul romanic, în Limba română, LIX/1, 2010, p. 49-71.
Graziella Doicescu, Captivantul București interbelic, București, 2008.
Silviu Dragomir, Salutări din Bucuresci, în Litere, arte, idei. Supliment cultural „Cotidianul”, 25 iulie 1994, p. 1, 4-8.
Virgil Drăghiceanu, Curtea domnească din Argeș. Note istorice și arheologice, în Buletinul comisiunii monumentelor istorice, X-XIV, 1917-1923, p. 9-76.
Livia Drăgoi, Expoziția retrospectivă Sava Henția (1848-1904), Cluj, 1974.
Livia Drăgoi, Sava Henția, București, 1979.
Nicolae Edroiu, Paul Gyulai, Evoluția plugului în Țările Române în epoca feudală, în Acta Musei Napocensis, II, 1965, p. 307-344.
Arna S. Elezovic, Modern Antiquities: Arthur Evans, the Balkans, and the Discovery of a Lost European Civilization, teză de doctorat, University of Washington, 2021.
Agnes Erich, The Cultural Activity of Antim Ivireanul in the Light of the Anniversary of 300 Years since the Foundation of Antim Monastery, în The Annals of „Valahia” University of Târgoviște. Letters Section, X/2, 2012, p. 21-24.
Arthur Evans, Over the Marches of Civilised Europe, în Fraser’s Magazine, n.s., VII, 1873, p. 578-596.
Arthur J. Evans, B.A., F.S.A., Through Bosnia and the Herzegovina on Foot during the Insurrection, August and September 1875, Londra, 1876.
Arthur Evans, Megalithic Monuments in Their Sepulchral Relation, Oxford, 1886.
Arthur J. Evans, Roumania, în Encyclopaedia Britannica, Ninth Edition, vol. XXI, Edinburgh, 1886, p. 15-21.
Joan Evans, Time and Chance: The Story of Arthur Evans and his Forebears, Londra, New York, Toronto, 1943.
Hermann Fabini, Studiu privind restaurarea turnului-locuință de la Primăria Veche din Sibiu, în Buletinul monumentelor istorice, 1, 1972, p. 23-29.
Hermann Fabini, Sibiul gotic, București, 1982.
Hermann Fabini, Vechea primărie sibiană, în Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, 1-4, 1997, p. 6-16.
Gheorghe Fleșer, Ana Dumitran, Ioana Rustoiu, Biserici românești de zid din județul Alba: Protopopiatul ortodox Sebeș, vol. I, Alba Iulia, 2005.
Victoria Gavril, Carmen Constantinescu, Calea Moșilor. Din trecutul unei vechi artere bucureștene, în București. Materiale de Istorie și Muzeografie, XXI, 2007, p. 255-265.
Georg Captivus Septemcastrensis, Tratat despre obiceiurile, ceremoniile și infamia turcilor, traducere de Ioana Costa, București, 2017.
Mihai Georgiță, Însemnări și impresii ale scriitorului englez Charles Boner, călător prin districtul grăniceresc năsăudean, în Arhiva someșană, 11, 2012, p. 93-110.
Andrew Hammond, Imagined Colonialism: Victorian Travellers in South‐East Europe, în Nineteenth-Century Contexts: An Interdisciplinary Journal, 28, 2006, 2, p. 87-104. 10.1080/08905490600849501.
Deborah Harlan, The Cult of the Dead, Fetishism, and the Genesis of an Idea: Megalithic Monuments and the Tree and Pillar Cult of Arthur J. Evans, în European Journal of Archaeology, 14, 2011, 1-2, p. 210-230.
B. P. Hăjdeŭ, Anglia în Ardélu, în Romanulu, 19 septembrie 1868, p. 804; 22 septembrie 1868, p. 816; 25 septembrie 1868, p. 823; 29 septembrie 1868, p. 840.
Radu Heitel, Monumente medievale din Sebeș-Alba, București, 1964.
Enea Hodoș, Descântece din Bănat, în Transilvania, 5-6, 1911, p. 699-738.
Johann Hunfalvy, Ludwig Rohbock, Ungarn und Siebenbürgen in malerischen Original-Ansichten: ihrer interessantesten Gegenden, Städte, Badeorte, Kirchen, Burgen, Paläste und sonstigen Baudenksmäler alter und neuer Zeit. Siebenbürgen. Zweite Section, nach der Natur aufgenommen von Ludwig Rohbock; mit historisch-topographischem Text von Johann Hunfalvy, Darmstadt, 1864.
Horace G. Hutchinson, Life of Sir John Lubbock Lord Avebury, Londra, 1914.
Ieronim Iacob, Biserica romano-catolică Sân Nicoară – Curtea de Argeș, în Actualitatea creștină, 2, 2021, p. 33.
Ofelia Ichim, România în imagini literare controversate, în Spațiul lingvistic și literar românesc din perspectiva integrării europene, Iași, 2004, p. 414-418.
Octavian Iliescu, Istoria monetei în România. Glosar de termeni, în Studii și materiale de istorie medie, XIX, 2001, p. 299-314.
Adrian-Silvan Ionescu, Preziosi în România, București, 2003.
Adrian-Silvan Ionescu (coord.), Războiul Crimeii. 150 de ani de la încheiere, Brăila, 2006.
Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. IV, ed. a II-a – adăugită, București, 1929.
Cornel Irimie, Herbert Hoffmann, Ceramica din Săsciori, Studii și comunicări, 8, Sibiu, 1958.
Iuliu Al. Ișa, Biserica „Sfîntul Nicolae” și muzeul din Scheii Brașovului, Sibiu, 1977.
[Stefan] Kertész, Die romanische Pfarrkirche zum heil. Nikolaus zu Kronstadt in Siebenbürgen, în Allgemeine Bauzeitung. Österreichische Vierteljahrschrift für den Öffentlichen Baudienst, 18, 1853, p. 139.Imma Kilian-Dirlmeier, Gürtelhaken, Gürtelbleche und Blechgürtel der Bronzezeit in Mitteleuropa (Ostfrankreich, Schweiz, Süddeutschland, Österreich, Tschechoslowakei, Ungarn, Nordwest-Jugoslawien), Prähistorische Bronzefunde, XII/2, München 1975.
Branko Kirigin, Arthur Evans in Dubrovnik and Split (1875-1882), Oxford, 2015.
Konrad Klein, Zur Geschichte der ersten Hermannstädter Ansichtskarten. Anmerkungen zu den Anfängen eines neuen Bildmediums in Siebenbürgen, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 17, 1994, 2, p. 156-171.
Ewa Kocój, Zanikająca profesja. Cygańscy niedźwiednicy w Rumunii (Ursari) – historia i metody tresury, în Studia Romologica, 8, 2015, p. 145-164.
Ewa Kocój, Ignorance versus Degradation? The Profession of Gypsy Bear Handlers and Management of Inconvenient Intangible Cultural Heritage: Case Study – Romania (I), în Zarządzanie w kulturze, 17, 2016, p. 263-283.
John Lubbock, Pre-historic Times: As Illustrated by Ancient Remains, and the Manners and Customs of Modern Savages, Londra, 1865.
Vasile Maciu, B. P. Hașdeu și unitatea națională a românilor, în Studii. Revistă de istorie, 22, 1969, 6, p. 1047-1063.
Adrian Majuru, Cum se distrau românii odinioară, București, 2019.
Diana Mandache, Castelul Bran. Romantism și regalitate, București, 2017.
Daniela Marcu Istrate, Sibiu. Piața Huet. Monografie arheologică. I, Alba Iulia, 2007.
Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate, Victor Moraru, Sacru și profan într-un oraș european 1150-2007. Piața Huet – o punte peste timp, Brașov, 2007.
Daniela Marcu Istrate, Mihai Constantinescu, Andrei Soficaru, The Medieval Cemetery from Sibiu (Hermannstadt) Huet Square. Archaeology, Anthropology, History, Büchenbach, 2015.
Zoia Maxim, Iharka Szücs-Csillik, Constelațiile astronomice și „vestimentația”, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 5, 2014, p. 270-284.
Andrei Mărgulescu, Țesutul urban tradițional difuz și funcțiunea proiectivă a reprezentării fotografice (eșantion: strada Popa Rusu, București), în Secolul 21. Fotografia, 1-6, 2015.
Andreea Mâniceanu, Personaje stradale ale vechilor București, în Urbanitas. Revistă de studii urbane integrate, 2, 2021, p. 40-51.
Mihaela Mehedințan-Beiean, Presa românească din Transilvania și ideea latinității. Studiu de caz: George Bariț, în Quaestiones Romanicae, nr. IV, Lucrările Colocviului internațional Comunicare și cultură în România europeană, ediția a patra: 2-3.10.2015, Szeged, Timișoara, 2016, p. 663-676.
Iulia Mesea, Document și sensibilitate. Transilvania secolului al XIX-lea în reprezentări de pictură și grafică din Colecția Muzeului Brukenthal, în Sargetia, XXVIII-XXIX, 1999-2000, p. 465-476.
Gheorghe Mitran, Monumente istorice din județul Brașov. Cetăți, castele, palate, Brașov, 2013.
Valer Moga, Interesele României și ale Serbiei în Banat. Dificultatea trasării unei frontiere între aliați (1914-1920), în Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 19, I, 2015, p. 93-154.
Cezara Mucenic, Târgul de Afară – Târgul Moșilor – Târgul Obor, în București. Materiale de istorie și muzeografie, XIX, 2005, p. 249-267.
Friedrich Müller, Siebenbürgische Sagen, Kronstadt [Brașov], 1857.
Candid Mușlea, Biserica Sf. Nicolae din Șcheii-Brașovului. Vol. I (1292-1742), Brașov, 1943.
Candid Mușlea, Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului. Vol. II (1743-1837), Brașov, 1946.
John L. Myres, Arthur John Evans. 1851-1941, în Obituary Notices of Fellows of the Royal Society, 3, 1941, 10, p. 940-968.
Stoica Nicolaescu, Mănăstirea Sf. Gheorghe-Vechiu, în Gazeta municipală, 30 iunie 1940, p. 1-2.
Ioan Opriș, Primele cărți poștale ilustrate apărute la Sibiu, în Transilvania, 7, 1987, p. 56.
John Paget, Hungary and Transylvania: With Remarks on Their Condition, Social, Political and Economical, Londra, 1855.
Mihaela Palade, Rânduire domnească într-o ctitorire ierarhicească – particularități arhitecturale ale Mănăstirii Mitropolitului Antim Ivireanul, în Mihail-Simion Săsăujan (ed.), Arta și cultura eclezială în timpul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, București, 2016, p. 46-113.
Viorica Pascu, Considerații asupra evoluției portului popular din Transilvania, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, I, 1958, p. 251-277.
Marius Păduraru, Din trecutul poștei Țării Românești în perioada regulamentară. Înființarea stațiilor de poștă de la Urlueni și Șerboeni, județul Teleorman (iulie – august 1833), în Argesis, XVII, 2008, p. 173-190.
Otilia Pernicek, Olivia Lungescu, Cotidian și sărbătoresc în portul popular românesc din zona Sebeșului, în Apulum, XIII, 1975, p. 561-579.
Doina Penteleiciuc, Maria Kiss-Grigorescu, Repertoriul graficei românești din secolul al XIX-lea (Desen. Acuarelă. Pastel. Gravură), vol. I, A-R, București, 1974.
Nicolae Pepene, Reședința particulară din Bran a Reginei Maria a României, în Țara Bârsei, II (XIII), 2003, p. 77-86.
Paul Petrescu, Costumul popular românesc din Transilvania și Banat, București, 1959.
Mircea Petrescu-Dîmbovița, Depozitele de bronzuri din România, București, 1977.
Ion Podea, Monografia județului Brașov, Brașov, 1938.
Cristian I. Popa, În căutarea Cenușăresei: peisajul în opera pictorului Sava Henția (1848-1904), în Terra Sebus, 10, 2018, p. 473-544.
Cristian I. Popa, Ovidiu Ghenescu, Cercetări arheologice pe latura de nord a fortificației bisericii evanghelice din Sebeș (2006), în Terra Sebus, 3, 2011, p. 229-269.
Cristian I. Popa, Radu Totoianu, Teodor Muntean, Claudia Radu, Un cimitir necunoscut în cetatea Sebeșului. Cercetări arheologice în colțul sud-vestic al incintei orașului, în Terra Sebus, 8, 2016, p. 115-208.
Cristian I. Popa, Alin P. Toderescu, Cugirul la 1885. Răspunsurile la chestionarul lui B. P. Hasdeu, Cluj-Napoca, 2023.
România. Album I. S. Domnitorulŭ Romanilor Carol 1, Photographiat din ordinulŭ I. S. dupa natura de C. P. Szathmári Pictor și Photograph al I. S. Domnitoruluĭ, Bucurest [1867].
George Potra, Din Bucureștii de ieri, vol. I, București, 1990.
George Potra, Bucureștii văzuți de călători străini (secolele XVI-XIX), București, 1992.
Constantin Preda, Monedele geto-dacilor, București, 1973.
Joszef Quint, Kirandulas a hunyadi havasokra, în Magyar Tanitokepző, VIII, 1906, p. 452-458.
Radu Racovițan, Mihai Racovițan, R. W. Seton-Watson și chestiunea Banatului la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920), în Transilvania, 6, 2008, p. 32-37.
Ion Raica, Sebeșul, Cluj-Napoca, 2002.
Constantin Rădulescu-Codin, Câmpulungul Muscelului istoric și legendar, Câmpulung-Muscel, 1925.
Adrian A. Rusu, Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV), Cluj-Napoca, 2005.
Răducu Rușeț, Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei românești din Ardeal, în Acta Musei Porolisenssis, XXXVI, 2014, p. 93-102.
Giuseppe Sabbarese, Un artist italian la curtea domnitorului Carol, în Revista Fundațiilor Regale, 4, 1943, p. 212-215.
Mihaela Sanda Salontai, Observații privind fortificațiile medievale ale orașului Sebeș, în Terra Sebus, 14/I, 2022, p. 115-133.
Paul Niedermaier, Judit Pál, Zeno-Karl Pinter, Mihaela-Sanda Salontai, Sebeș. Atlas istoric al orașelor din România, vol. III, fascicula 2, București, 2004.
Domenico Sestini, Viaggio curioso-scientifico-antiquario per la Valachia, Transilvania e Ungheria, fino a Vienna, Florența, 1815.
R. W. Seton-Watson, Arthur Evans, în The Slavonic and East European Review, 24, 1946, 63, p. 47-55.
Tereza Sinigalia, Biserica – centru al spațiului monahal. Cazul Mănăstirii Antim, în Mihail-Simion Săsăujan (ed.), Arta și cultura eclezială în timpul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, București, 2016, p. 10-45.
Anda-Lucia Spânu, Delia Voina, Vederi generale ale Sibiului din colecțiile Muzeului Național Brukenthal Sibiu, în Dana R. Hrib (ed.), In honorem Prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca. Istorie și destin, Sibiu, 2019, p. 419-432.
Theobald Streitfeld, Slawische Bauern und rumänische Hirten, în Christian Rother, Volker Wollmann (Hgg.), Mühlbach und der Unterwald. Schriftennachlass Theobald Streitfeld), Sibiu, 2011, p. 541-546.
Mirela D. Tîrnă (ed.), Testamente regale, București, 2021.
Radu Totoianu, Păstoritul în Mărginimea Sebeșului, Bibliotheca Musei Sabesiensis, IX, Cluj-Napoca, 2021.
Sergiu Török, Ramona Mărginean, Florin Toncean, Colecția de Științele Naturii a Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș, Bibliotheca Musei Sabesiensis, VIII, Cluj-Napoca, 2020.
Marian I. Țiplic, Maria Crângaci, Hermannstadt und die Stadtarchäologie, în Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae, 70, 2019, p. 351–396.
Adriana Țuțuianu, Valori ale portului popular din județul Alba, Alba Iulia, Cluj-Napoca, 2021.
Ionel Ungureanu, Despre mănăstirea Antim în ultimele decenii ale perioadei comuniste – prezența părintelui Sofian Boghiu (1912-2002), în Ion-Sorin Bora (ed.), Sfântul Ierarh Antim Ivireanul ctitor de cultură și spiritualitate românească, Craiova, 2018, p. 238-244.
Dragoș Ursu, Ioana Ursu, Moștenirea spirituală a Antimului: modelul „Rugului Aprins”, în Ion-Sorin Bora (ed.), Sfântul Ierarh Antim Ivireanul ctitor de cultură și spiritualitate românească, Craiova, 2018, p. 238-244.
Ludovic Vajda, Prima cale ferată din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971, p. 287-298.
Virgil Vătășianu, Istoria artei feudale în Țările Romîne, București, 1959.
Delia Voina, Repere ale istoriei fotografiei în Transilvania (1839-1900), în Acta Terrae Fogarasiensis, 7, 2018, p. 157-175.
Mariana Vida, Theodor Aman gravor, București, 1993.
Romulus Vuia, Etnografie, etnologie, folclor. Definiția și domeniul, Cluj, 1930.
Peter Warren, Sir Arthur Evans and His Achievement, în Bulletin of the Institute of Classical Studies, 44, 2000, p. 199-211, https://doi.org/10.1111/j.2041-5370.2000.tb00604.x
John J. Wilkes, Arthur Evans in the Balkans 1875-81, în Bulletin of the Institute of Archaeology, 13, 1976, p. 25-56.
Anca Maria Zamfir, Brașovul în imagini. Artă și document, Brașov, 2010.
Anca Maria Zamfir, Expoziția „Brașovul în imagini – artă și document”, în Sargetia, XXXVII, 2010, p. 497-518.
The Terra Sebus site and its metadata are licensed under CC BY-SA
