135 de ani de la nașterea graficianului Michael Acker (1889-1971)

135 DE ANI DE LA NAȘTEREA GRAFICIANULUI MICHAEL ACKER (1889-1971)

Astăzi, 24 decembrie 2024, se împlinesc 135 de ani de la nașterea unui important artist plastic, Michael Acker, al cărui nume se leagă de cel al Sebeșului, unde a trăit și a creat, și care, în lucrările sale, a imortalizat monumente și ansambluri arhitecturale reprezentative pentru trecutul orașului. Michael Acker a preferat grafica, fie că este vorba de desenul în creion sau în tuș, ori de linogravură. Celei din urmă se pare că i-a acordat o mai mare atenție, iar prin imaginile imortalizate în tiparele executate și prin multiplicarea și difuzarea acestora atât în localitate, cât și în împrejurimi a făcut cunoscut Sebeșul vechi contemporanilor, dar și generațiilor următoare.

Michael Acker s-a născut la 24 decembrie 1889, la Câlnic, într-o familie originară din Miercurea Sibiului (Reussmarkt). Școala primară a urmat-o la Sebeș, în cadrul Gimnaziului Evanghelic din localitate, iar studiile liceale la Sibiu. Au urmat studiile universitare, la facultăți din Marburg pe Lahn, Leipzig, Viena, Berlin și Budapesta, devenind licențiat în Geografie și Științele Naturii.

La scurt timp după încheierea Primului Război Mondial, Michael Acker se afla în țară, în anul 1920 locuind la Sebeș, unde era deja profesor la gimnaziul săsesc. Preda Geografie, Științele Naturii și Chimie, iar în 1927 a preluat și Desenul de la fostul său coleg, Norbert Thomä, care se transferase la gimnaziul din Bistrița, localitatea sa natală. Preluarea acestei discipline demonstrează faptul că îi erau recunoscute și apreciate abilitățile artistice pe care le exersa mereu, imortalizând chipurile interlocutorilor, dar și peisaje urbane și clădiri din localitate. Meritele și experiența dobândită în atâția ani de carieră didactică îi vor fi recunoscute în 1938, când Michael Acker a devenit directorul gimnaziului. Nu este cunoscută durata mandatului său în fruntea instituției, și nici dacă acesta s-a întins și pe anii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cert este faptul că, după desființarea Gimnaziului Evanghelic de către comuniști în anul 1948, Michael Acker și-a continuat activitatea didactică în cadrul secției germane a liceului mixt nou-înființat. A murit în data de 29 decembrie 1971 și a fost înmormântat în Sebeș.

Preocupările artistice, dar și opera sa, sunt mai puțin cunoscute. O posibilă explicație ar fi specificul temelor abordate, constând în peisaje urbane și monumente istorice, dar și tehnica, desenul în tuș și linogravura, care nu puteau avea ca rezultat altceva decât lucrări fără o cromatică atractivă, ambele fiind pe placul unui public mai degrabă restrâns și cu gusturi artistice bine definite. Din opera sa artistică sunt cunoscute până în prezent 18 lucrări: un desen în tuș și 17 linogravuri. Dacă prima dintre lucrările amintite este cunoscută dintr-o colecție particulară, celelalte, linogravurile, în afara uneia care a ilustrat prima copertă a Anuarului Gimnaziului Evanghelic începând din anul 1939, fac parte din serii intitulate de către autor „Alt-Mühlbach” (Sebeșul vechi), din care câte un exemplar se păstrează în colecțiile Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș.

Sunt cunoscute până în prezent trei astfel de serii: „Alt-Mühlbach”, „Alt-Mühlbach I” și „Alt-Mühlbach II”, fiecare dintre ele reunind, în câte o mapă, între 3 și 5 lucrări, care reprezintă ansambluri arhitecturale, sau doar clădiri, importante pentru trecutul orașului Sebeș, cum ar fi: Mănăstirea franciscană (fostă dominicană), Casa Zápolya, Turnul Croitorilor sau al Studentului, Turnul semirotund și Turnul Cizmarilor. Pe prima copertă a mapelor sunt redate, în aceeași tehnică (linogravura), diferite variante ale stemei orașului datând din secolul al XVIII-lea. Aceste mape, conținând linogravurile semnate olograf, erau oferite de autor drept cadou prietenilor, colegilor sau cunoscuților cu prilejul unor evenimente importante din viața acestora: zile de naștere, căsătorie, botez sau cu diferite alte ocazii.

Cu toate limitele operei sale, determinate de tehnica și de temele preferate, lucrările lui Michael Acker sunt reușite și s-au bucurat de aprecierea concetățenilor și nu numai, ele fiind destul de bine cunoscute în întreaga comunitate a sașilor ardeleni. De altfel, atunci când au emigrat în Germania, unii dintre ei au preferat să le ducă în noua lor patrie pentru a le aminti de locul în care s-au născut și au trăit o bună parte a vieții lor.