Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 17, 2025, p. 415-445

ANII DE ÎNCEPUT AI MUZEULUI DIN SEBEȘ (1951-1960)

DOI: https://doi.org/10.63578/terrasebus.2025.15

The Early Years of the Sebeș Museum (1951–1960)
Abstract. The study examines the early years of the Sebeș Museum between 1951 and 1960, within the broader context of cultural transformations imposed by the communist regime. Established as a district museum, the institution built upon local collecting traditions and collections originating from private owners and schools. Its development was hindered by administrative difficulties, shortage of qualified staff, and the poor condition of its headquarters, Zápolya House. A turning point was the appointment of archaeologist Ion Berciu, who significantly contributed to organising the permanent exhibition and shaping the museum’s scientific orientation. After its official opening in 1956, the collections steadily expanded, focusing on archaeology, natural sciences, and ethnography, strengthening the museum’s role in researching and promoting local heritage.

Keywords: museum, Romania, heritage, archaeology, ethnography, communism.
Cuvinte-cheie: muzeu, România, patrimoniu, arheologie, etnografie, comunism.

REFERENCES

Călin Anghel, Colecția Hann păstrată la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, în Terra Sebus, 4, 2012, p. 401-415.

Călin Anghel, Muzee și colecții muzeale din județul Alba în primii ani ai regimului comunist, în Terra Sebus, 11, 2019, p. 461-486.

Călin Anghel, „Alt-Mühlbach”: Linogravuri de Michael Acker (1889-1971) înfățișând Sebeșul vechi, în Terra Sebus, 15, 2023, p. 363-388.

Călin Anghel, Radu Totoianu, Colecția de pictură Sava Henția a muzeului din Sebeș: constituire și dezvoltare, în Terra Sebus, 16, 2024, p. 415-434.

Dumitru Berciu, Ion Berciu, Săpături și cercetări arheologice în anii 1944-1947, în Apulum, III, 1949, p. 1-44.

Gherghina Boda, Colecționari transilvăneni din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Țara Bârsei, 8, 2007, p. 92-97.

Maria Bozan, Preliminarii la o întâlnire culturală. Franz Binder – călător și colecționar, în Studii și comunicări de etnologie, XX, 2006, p. 199-204.

Florin Ciulavu, Monede emise de monetăria de la Alba Iulia în perioada 1764-1859, din colecția „Dr. Friedrich Mauksch” (Sebeș), în Terra Sebus, 6, 2014, p. 559-583.

Delia Cora, Propaganda politică pentru și în timpul naționalizării comuniste, în Analele Banatului. Arheologie-Istorie, s.n., XXII, 2014, p. 475-485.

Dorin Ovidiu Dan, Muzeul Mixt Sebeș, în Ion Mărgineanu, Dorin Ovidiu Dan, Avram Cristea (coord.), Breviar, Alba Iulia, 1993, p. 120-124.

Dorin Ovidiu Dan, Un ctitor de muzeu: Ioan Raica (1903-1990), în Patrimonium Apulense, I, 2001, p. 235-237.

Gheorghe Dărămuș, Ion Berciu și muzeul din Sebeș, în Terra Sebus, 1, 2009, p. 389-399.

Monica Druța, Evoluția conservării patrimoniului mobil în muzeele din Aiud, Alba Iulia, Blaj și Sebeș (1920-1990), Alba Iulia, Cluj-Napoca, 2025.

Dinu C. Giurescu, Epoca Gheorghe Gheorghiu-Dej, în Dinu C. Giurescu (coord.), Istoria românilor, vol. X, România în anii 1948-1989, București, 2013.

Cornel-Constantin Ilie, Regimul comunist și muzeele de istorie din România, Constanța, 2013.

Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș. Biblioteca documentară.

Mihai Teodor Nicoară, Revoluția culturală în România în primul deceniu comunist, în Emanuel Grosu, Anca-Diana Bibiri, Camelia Grădinaru, Andreea Mironescu, Roxana Patraș (ed.), Revolutions: The Archeology of Change, Iași, 2017, p. 584-594.

Adrian Onofreiu, Istoricul cooperației de credit din județul Bistrița-Năsăud, Bistrița, 2004.

Gabriel Tiberiu Rustoiu, Radu Totoianu (coord.), Pictori sebeșeni de ieri și de azi, Alba Iulia, 2004.

Aneta Sârbu, Muzeul, păstrător al patrimoniului istoric, socio-economic și cultural, în Radu Cărpinișianu (coord.), Vârstele orașului. Sebeș – 750 de ani de atestare documentară. 1245-1995, Sebeș, 1995, p. 107-113.

Aneta Sârbu, Aspecte privind Muzeul Municipal Sebeș, în Patrimonium Apulense, I, 2001, p. 215-234.

Nicolae Marcel Simina, Karl Haldenwang – precursor al arheologiei în Transilvania, în Patrimonium Apulense, I, 2001, p. 124-131.

Marcel Simina, Karl Haldenwang – precursor al arheologiei în Transilvania, în Annemarie Röder (coord.), Dan hier ist beser zu leben als in dem Schwabenland: von deutschen Südwesten in das Banat und nach Siebenbürgen, Stuttgart, 2002, p. 217-225.

Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale ale României.

Theobald Streitfeld, Colecționarii Hans Ungar și Karl Haldenwang, în Apulum, XI, 1973, p. 873-878.

Cornel Tatai-Baltă, Călin Anghel, Radu Totoianu, Colecția Sava Henția a Muzeului Municipal din Sebeș, Cluj-Napoca, 2022.

Nicolae Teșculă, Karl Haldenwang (1863-1939) și Muzeul de Istorie din Sighișoara, în Terra Sebus, 13, 2021, p. 419-427.

Sergiu Török, Ramona Mărginean, Florin Toncean, Colecția de științele naturii a Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș, Cluj-Napoca, 2020.

Volker Wollmann, Ion Berciu (1904-2004), în Apulum, XLI, 2004, p. 1-60.

---

The Terra Sebus site and its metadata are licensed under CC BY-SA