Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 16, 2024, p. 71-166

ARHEOLOGIA ARTEI ȘI ISTORIILE UNUI MONUMENT: O PICTURĂ INEDITĂ DE HERMANN MEUSELBACH (1888) CU TURNUL CETĂȚII DIN SĂSCIORI

The Archaeology of Art and the History of a Monument: An Unpublished Painting by Hermann Meuselbach (1888) of the Fortress Tower in Săsciori
Abstract. The painter Hermann Meuselbach (1858–1924) worked for more than four decades in Sebeș, many of his works illustrating a heritage that today is of interest for the accuracy of his drawings. A favourite subject of Meuselbach’s paintings was the medieval fortress of Săsciori. A new painting from 1888 of the recently discovered Gothic tower of the citadel is the pretext for a foray into the “archaeology of art”. Also presented is a history of the medieval monument, with the stories and legends surrounding it, a fortress datable to the thirteenth to sixteenth centuries, identified with castrum Petri and probably Saxobanya in medieval documents. Today a large courtyard with two towers, one with a gate, is preserved. The fortress has not benefited from archaeological excavations, but neither has there been any interest in its preservation.

Keywords: Săsciori medieval fortress, castrum Petri, Herrmann Meuselbach painter, Middle Ages.
Cuvinte-cheie: cetatea medievală Săsciori, castrum Petri, pictorul Hermann Meuselbach, Evul Mediu.

REFERENCES

Michael Acker, Vechile spălătorii de aur din jurul Sebeșului, în Apulum, V, 1965, p. 647-658.

Johann M. Ackner, Die römische Alterthümer und deutschen Burgen in Siebenbürgen, în Jahrbuch der K. K. Central-Commission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale, II, 1856, p. 3-50.

Albert Amlacher, Wanderungen im Mühlbachgebirge, în Jahrbuch des siebenbürgischen Karpathen-Vereins, IX, 1889, p. 27-60.

Ioan Andrițoiu, Civilizația tracilor din epoca bronzului în sud-vestul Transilvaniei, București, 1992.

Gheorghe Anghel, Cetatea feudală de la Vurpăr. O contribuție la cunoașterea primelor cetăți feudale țărănești din Transilvania, în Apulum, XI, 1973, p. 293-300.

Gheorghe Anghel, Fortificații medievale din piatră din secolele XIII-XVI, Cluj-Napoca, 1986.

Dan Anghel, Peștera fortificată de la Piatra Cetii, în Apulum, XLI, 2004, p. 329-336.

Călin Anghel, Evoluția urbanistică a orașului Sebeș, Bibliotheca Musei Sabesiensis, II, Alba Iulia, 2011.

Călin Anghel, Viața și opera pictorului Hermann Meuselbach (1858-1924), în Terra Sebus, 12, 2020, p. 521-559.

Gheorghe Anghel, Ion Berciu, Cetăți medievale din sud-vestul Transilvaniei, București, 1968.

Gheorghe Anghel, Ion Pavel, Conacul Barcsay (comuna Săliște, județul Alba) scurt istoric, în Patrimonium Apulense, VII-VIII, 2008, p. 307-317.

Teohari Antonescu, Culele sunt sau nu naționale?, în Convorbiri literare, 5 ianuarie 1907, p. 495-506.

Ernő Ballun, A kenyérmezei díadal Bonfini Dekasaiban, în A Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat Évkönyvei, XV, 1907, p. 73-87.

Ionu V. Barcianu, Scaunulu Sabesiu si poporulu seu, în Familia, 23 iulie 1872, p. 354-355.

Ferdinand Baumann, Zur Geschichte von Mühlbach, în Programm des vierklassigen evangelischen Gymnasiums und der damit verbundenen Elementarschule in Mühlbach (Siebenbürgen) für das Schuljahr 1881/2, 1882, p. 1-76.

Ferdinand Baumann, Zur Geschichte von Mühlbach 1526-1571, în Programm des vierklassigen evangelischen Gymnasiums und der damit verbundenen Elementarschule in Mühlbach (Siebenbürgen) für das Schuljahr 1888/9, 1889, p. 3-108.

Ioan Bâscă, Petrești – șapte milenii de istorie. Repere monografice, Alba Iulia, 2009.

József Benkő, Transsilvania specialis. Erdély földje és népe, traducere, studiu introductiv și note de György Szabó, vol. II, București, Cluj-Napoca, 1999.

Elek Benkő, Erdély középkori harangjai és bronz keresztelőmedencéi, Budapesta, Cluj-Napoca, 2002.

Ion Berciu, Descoperiri din epoca feudală timpurie în raionul Alba Iulia, în Materiale și cercetări arheologice, IV, 1957, p. 335-360.

Petre Beșliu Munteanu, Considerații generale asupra securității frontierei central-sudice a Transilvaniei (secolele XII-XVI), în Transilvania, 3, 2009, p. 75-84.

Petre Beșliu Munteanu, O mică fortificație medievală în hotarul satului Pianul de Sus (județul Alba), în Revista de istorie militară, 1-2, 2013, p. 35-40.

E. Albert Bielz, Die Burgen und Ruinen in Siebenbürgen, în Jahrbuch des Siebenbürgischen Karpathen-vereins, IX, 1889, p. 5-48.

Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, în Gazeta literară, 8 octombrie 1964, p. 3-4.

Mihai Blăjan, Circulația monetară în județul Alba, argument al continuității populației romanice în Dacia postromană (270-secolul VII e.n.), în Apulum, XXII, 1985, p. 93-112.

Zsolt Bogdándi, Emőke Gálfi (ed.), Az Erdély káptalan Jegyzőkönyei 1222-1599, Cluj-Napoca, 2006.

Antonio Bonfini, Rerum Ungaricarum decades quatuor cum dimidia, cu apendix de Ioan Sambuci, Frankfurt, MDLXXXI [1581].

Nikolaus G. O. Boroffka, Die Wietenberg-Kultur. Ein Beitrag zur Erforschung der Bronzezeit in Südoesteuropa, 1-2, Bonn, 1994.

Ileana Burnichioiu, Biserici parohiale și capele private din comitatele Alba și Hunedoara (1200-1550), Cluj-Napoca, 2018.

Mircea Buza, Ionel Hozoc, Valea Sebeșului, București, 1985.

Nicolae Cartojan, Alexandria în literatura românească, București, 1910.

Catalogul expozițiunii etnografice și istorice-culturale aranjate cu ocaziunea inaugurării Muzeului „Asociațiunii” în Sibiiu la 19 August-14 Sept. n. 1905, în Transilvania – Analele Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, VI, 1905, p. 19-296.

Maria Holban, Matilda M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu (coord.), Călători străini despre Țările Române, vol. I, București, 1968.

Corneliu Cîmpeanu, Date cu privire la atacul iobagilor asupra nobilimii din Cioara, Vurpăr și Vințul de Jos în timpul răscoalei țărănești din anul 1784, în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 1960, p. 256-280.

Ion Conea, Țara Loviștei. Geografie istorică, București, 1935.

Aurelia Cozma, Colecții ale Muzeului „Asociațiunii” existente la Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Istorie, în Transilvania, 7-8, 2005, p. 45-47.

Maria Crângaci Țiplic, Arheologia reședințelor nobiliare în Transilvania. 1. Reședințele elitei săsești (secolele XII – prima jumătate a secolului XIV). Studiu preliminar, în Banatica, 23, 2013, p. 347-370.

Gheorghe Curinschi, Istoric în date al arhitecturii în România. Epoca medievală (IV), în Arhitectura, 3, 1975, p. 47-48.

Dorin O. Dan, Contribuții la istoria scaunului săsesc Sebeș, în Apulum, XLII, 2005, p. 229-246.

Aurel Decei, Cetatea Salgo de la Sibiel, în Anuarul Institutului de Istorie Națională, VIII, 1939-1942, p. 299-342.

Documente privind istoria României, veacul XIV. C. Transilvania, vol. I, (1301-1320), București, 1953.

Documente privind istoria României, veacul XIV. C. Transilvania, vol. II (1321-1330), București, 1953.

Anton E. Dörner, Începuturile mișcării rákocziene în Valea Mureșului. Căderea Orăștiei în lumina unor izvoare inedite (decembrie 1703 – martie 1704), în Crisia, XXI, 1991, p. 203-230.

Anton E. Dörner, Documente și cronici privind istoria orașului și Scaunului Orăștie. Vol. I: 1200-1541, Cluj-Napoca, 2003.

Géza Entz, Die Baukunst Transsilvaniens im 11-13. I., în Acta Historiae Artium, 14, 1968, 1-2, p. 3-48, 127-175.

Géza Entz, Erdely épitészete a 11-13. században, Cluj-Napoca, 1994.

Géza Entz, Erdély építészete a 14-16. században, Cluj-Napoca, 1996.

Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, vol. I, Sibiu, Heidelberg, 1998.

Hermann Fabini, Strategia folosirii monumentelor istorice în contextul economic actual. Studiu de caz: Palatul de vară al lui Samuel von Brukenthal de la Avrig, jud. Sibiu, în Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate, Corneliu Gaiu (ed.), In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației românești în context european, Biblioteca Muzeului Bistrița. Seria Historica, 7, Cluj-Napoca, 2003, p. 503-507.

Dávid Faragó, Vingárti Horvát János pályaképe, în Erdélyi Múzeum, LXXXVI, 2024, p. 34-48.

István Feld, Középkori várak és rezidenciák régészeti kutatása, în Elek Benkő, Gyöngyi Kovács (ed.), A középkor és a kora újkor régészete Magyarországon, Budapesta, 2010, p. 495-520.

István Feld, A magánvárak építésének kezdetei a középkori Magyarországon a régészeti források tükrében. II, în Századok, 149, 2015, 2, p. 333-381.

Gheorghe Fleșer, Pictorul Hermann Meuselbach (1858-1924), în Apulum, XX, 1982, p. 529-533.

Gheorghe Fleșer, Meuselbach Hermann (1858-1924), în Gabriel Tiberiu Rustoiu, Radu Totoianu (coord.), Pictori sebeșeni de ieri și de azi. Catalog de expoziție Sebeș – mai 2004, Alba Iulia, 2004, p. 9-11.

A Műemlékek Országos Bizottságának működése az 1903-1911. Években, în Gyula Forster (coord.), Magyarország műemlékei, 3, Budapesta, 1913, p. 221-300.

Viktor Gál-Mlakár, Komlóska-Pusztavár régészeti feltárásának eredményei, în A Hermann Ottó Múzeum Évkönyve, 46, 2007, p. 87-113.

Emőke Gálfi (ed.), Az Erdély káptalan Jegyzőkönyei 1600-1613, Cluj-Napoca, 2016.

Péter Gerecze (ed.), Magyarország műemlékei 2. A műemlékek helyrajzi jegyzéke és irodalma, Budapesta, 1906.

László Gerő, Magyarországi várépítészet (Vázlat a magyar várépítés fejezeteiről), Budapesta, 1955.

Ovidiu Ghenescu, Materiale arheologice medievale din colecția „Dorin Vlad” provenite de la Loman (com. Săsciori, jud. Alba), în Terra Sebus, 1, 2009, p. 119-140.

Ovidiu Ghenescu, Considerații privind datarea cetății de la Laz (com. Săsciori, jud. Alba), în Terra Sebus, 2, 2010, p. 245-268.

Ovidiu Ghenescu, Medieval Rowel Spurs in the Collection of the “Ioan Raica” Municipal Museum of Sebeș, în Terra Sebus, 4, 2012, p. 243-258.

György Győrffy, Az Árpád-kori Magyarország történeti földrajza II. (töredék), Budapesta, 1987.

Gyula Halaváts, Úti jegyzetei Szászsebes környékéről, în Archaeologiai Értesitö, XXVI, 1906, p. 355-360.

Gyula Halaváts, Kelnek vára, în Hadtörténelmi Közlemények, 13, 1912, p. 41-53.

Ioan Hațegan, Bătălia de pe Câmpul Pâinii (13 octombrie 1479), în Apulum, XVI, 1978, p. 261-274.

Ioan Hațegan, Pavel Chinezu, Timișoara, 1994.

Antal Herrmann, A hegyek kultusza Erdély népeinél. I. A hegy a szászok néphitében, în Erdély. turistai, fürdőügyi és néprajzi folyóirat, II, 1893, p. 24-30.

Antal Herrmann, A hegyek kultusza Erdély népeinél. A hegy a rumének néphitében. IV, în Erdély. turistai, fürdőügyi és néprajzi folyóirat, II, 1893, p. 368-394.

Kurt Horedt, O contribuție la istoria epocii prenatale a voevodatului transilvan, în Anuarul Institutului de Istorie Națională, IX, 1944, p. 430-448.

Kurt Horedt, Siebenbürgen im Frühmittelalter, Bonn, 1986.

Richard Huß, recenzie la Karl Kurt Klein: Splitter zur Geschichte der Herkunftsforschung der Deutschen in Siebenbürgen, în Siebenburgische Vierteljahrsschrift, 55, 1932, 1-4, p. 68-77.

Iorgu Iordan, Toponimia romînească, București, 1963.

Arnold Ipolyi, Magyar régészeti repertorium, în Archaeologiai Közlemények, 2, 1861, p. 189-317.

Istoria militară a poporului român, vol. I. Din cele mai vechi timpuri până în secolul al XIV-lea, București, 1984.

Zsigmond Jakó, Erdélyi okmánytár II. 1301-1339, Budapesta, 2004.

István Kniezsa, Kelet-Magyarország helynevei, în A Magyar Történettudományi Intézet Évkönyve, 1943, p. 111-313.

Andrei Kovács, Date privind viața Zamfirei, fiica lui Moise-Vodă, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p. 349-374.

László Kővári, Erdélyország statistikája, Cluj, 1847.

László Kővári, Erdély építészeti emlékei, Cluj, 1866.

Gyula Kristó, Ardealul timpuriu, Seghedin, 2004.

János Makkay, Decebál kincsei, în Századok, 129, 1995, 1, p. 967-1032.

Elemér Mályusz, A magyarság a középkori Erdélyben, în Éva Záhony (ed.), Kolozsvár 1935-1944, Budapesta, 1991, p. 175-194.

Daniela Marcu Istrate, [Campania] 2013, în Ionuț-Cosmin Codrea (ed.), Cetatea Deva. 750 de ani de la prima atestare documentară, Cluj-Napoca, 2019, p. 103-104.

Daniela Marcu Istrate, Ioan F. Pascu, Cetatea Saschiz. Note istorice și arheologice, în Materiale și cercetări arheologice, s.n., VI, 2010, p. 185-239.

Atanasie Marienescu, Num roman dela Teodosie cel Mare, în Transilvania, 2, 1901, p. 56-58.

Iulian Marțian, Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistrița, 1920.

Iulian Marțian, Urme din războaiele romanilor cu dacii, Cluj, 1921.

Ștefan Matei, Locuirea feudală, în Ioan Glodariu, Vasile Moga, Cetatea dacică de la Căpîlna, București, 1989, p. 154-156.

György Miksa, Magyar történelmi emlékek külföldön (Különös tekintettel az egykori Erdélyre), Cluj, 1868.

Otto Mittelstrass, Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter, München, 1961.

Ioan Moga, „Marginea”, ducatul Amlașului și scaunul Săliștii, în Omagiu lui Ioan Lupaș la împlinirea vârstei de 60 de ani, București, 1943, p. 569-607.

Vasile Moga, Horia Ciugudean (ed.), Repertoriul arheologic al județului Alba, Bibliotheca Musei Apulensis, II, Alba Iulia, 1995.

Silvestru Moldovan, Țéra nóstră. Descriere poporală a Ardélului, în Telegraful român, 8 noiembrie 1894, p. 481.

Silvestru Moldovan, Ardealul, volumul 2. Ţinuturile de pe Murăş, Braşov, 1913.

Petre Munteanu-Beșliu, Despre tipologia cetăților din sud-estul Ungariei, în Sargetia, XXVII/1, 1997-1998, p. 427-440.

Andrei Nacu, „Die Dorfhälften“ auf dem Verwaltungsgebiet der siebenbürgisch-sächsischen Stühle (15.-19. Jh.), în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 60, 2017, p. 37-48.

Thomas Nägler, Südsiebenbürgische Grenzburgen, în Hermannstädter Zeitung, 6 martie 1969, p. 6.

Thomas Nägler, Vințul de Jos în feudalismul timpuriu, în Apulum, VIII, 1970, p. 29-40.

Thomas Nägler, Cetățile feudale de la Orlat și continuitatea românilor în sudul Transilvaniei, în Muzeul Brukenthal. Studii și comunicări, 20, 1977, 2, p. 27-49.

Thomas Nägler, Petre Beșliu Munteanu, Die Grenzburgen von Reschinar bei Hermannstadt, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 22 (93), 1999, 1, p. 3-13.

Thomas Nägler, Petre Beșliu Munteanu, Repertoriul fortificațiilor medievale din piatră aflate în partea central sudică a Transilvaniei (secolele XIII–XVI), în Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate, Corneliu Gaiu (ed.), In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației românești în context european, Biblioteca Muzeului Bistrița. Seria Historica, 7, Cluj-Napoca, 2003, p. 387-405.

Cristu S. Negoescu, Ardealul nostru – Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul – din punct de vedere geografic, economic, administrativ și mai ales financiar, București, 1919.

Lajos Négyesi, A kenyérmezei csata, în Sarolta Szabó (ed.), Örökös háború két világ határán – katonák, fegyverek és hadviselés a török elleni küzdelemben, Nyíregyháza, 2011, p. 27-36.

Paul Niedermaier, Ducatul lui Gelou în lumina reperelor topografice, în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, XLII, 2023, p. 27-50.

Constantin Oancea, Din trecutul și obiceiurile poporului român, în Telegraful român, 10 aprilie 1907, p. 164.

Constantin Oancea, Din trecutul și obiceiurile poporului român, în Telegraful român, 12 aprilie 1907, p. 164.

Constantin Oancea, Numiri de localități, în Telegraful român, 7 iulie 1922, p. 1-2.

Constantin Oancea, Cinstirea eroilor, în Telegraful român, 22 aprilie 1931, p. 2-3.

Österreichisches Biographisches Lexikon 1815-1950, vol. 6, Viena, 1975.

Abraham Ortelius, Theatrum orbis terrarum, Antverpiae, MDLXX.

Șerban Papacostea, Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciată și Imperiul Mongol, București, 1993.

Tache Papahagi, Graiul și folklorul Maramureșului, București, 1925.

J. L. Pič, Albert Amlacher, Die dacischen Slaven und csergeder Bulgaren, în Sitzungsberichte der königl. Böhmischen Gessellschaft der Wissenschaften, Praga, 1888, p. 227-280.

Zeno K. Pinter, Mihai Căstăian, Costin Țuțuianu, Mada-„Peștera Zidită”, jud. Hunedoara, în Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1998, Vaslui, 1999, p. 68.

Traian Popa, Românii din județul Alba în veacurile XII-XV, în Apulum, II (1943-1945), 1946, p. 102-139.

Cristian I. Popa, Descoperiri din epoca fierului la Petrești-Groapa Galbenă, în Patrimonium Apulense, IV, 2004, p. 63-75.

Cristian I. Popa, Contribuții la preistoria Văii Sebeșului. Locuiri Coțofeni din zona deluroasă, Cluj-Napoca, Alba Iulia, 2012.

Cristian I. Popa, Nicolae M. Simina, Cercetări arheologice la Lancrăm-„Glod”, Alba Iulia, 2004.

Ion Rahoveanu, Măguri, în Făclia, 16 octombrie 1969, p. 3.

Raica, Feuda de sub cetate de pe Valea Sebeșului, în Apulum, V, 1965, p. 633-639.

Ion Raica, Sebeșul, Cluj-Napoca, 2002.

Ion Raica, Ioan Al. Aldea, Două monede bizantine descoperite la Sebeș, în Apulum, VI, 1967, p. 625-628.

Aurel Rustoiu, Fibulele din Dacia preromană (sec. II î.e.n. – I e.n.), București, 1997.

Mircea Rusu, Depozitul de bronzuri de la Balșa, în Sargetia, IV, 1966, p. 17-24.

Adrian A. Rusu, Geneza domeniilor cetăților din Transilvania (sec. XI-XIV), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, 1980, p. 57-76.

Adrian A. Rusu, Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV), Cluj-Napoca, 2005.

Adrian A. Rusu, Castelul și spada. Cultura materială a elitelor din Transilvania în Evul Mediu târziu, Cluj-Napoca, 2019.

Tudor Sălăgean, Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Afirmarea regimului congregațional, Cluj-Napoca, 2003.

András Sófalvi, recenzie la Charles L. H. Coulson, Castles in Medieval Society: Fortresses in England, France, and Ireland in the Central Middle Ages, în Castrum, 8, 2008, p. 147-175.

Theobald B. Streitfeld, Die Sastschorer Burg, în Siebenbürgische Vierteljahrsschrift, 62, 1939, 2, p. 126-144, 257-278.

Theobald Streitfeld, Mittelalterliche Vorhöhenburgen im Unterwald, în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 20, 2, 1977, p. 41-48.

Theobald Streitfeld, Die Mühlbacher evangelische Kirche und ihre mittelalterliche Umwelt, în Christian Rother, Volker Wollmann (ed.), Mühlbach und der Unterwald: Schriftennachlass Theobald Streitfeld, Sibiu, 2011, p. 83-108.

Theobald Streitfeld, Die Gräfen von Kelling und Petersdorf, în Christian Rother, Volker Wollmann (ed.), Mühlbach und der Unterwald: Schriftennachlass Theobald Streitfeld, Sibiu, 2011, p. 449-455.

Gábor Téglas, Az erdélyi medencze őstörténelméhez, în Orvos-Természettudományi Értesítő, 12, 1 (1887), p. 55-87.

Friedrich Teutsch, Unsere Burgen, în Jahrbuch des siebenbürgischen Karpathen-Vereins, IX, 1889, p. 61-86.

Friedrich Thalmann, Die Schenkung der Gebietsantheile von Szászcsor, Sebeshely und Sugág an den Magistrat von Mühlbach durch den Fürsten Stephan Báthori im Jahre 1575, în Programm des vierklassigen evangelischen Gymnasiums und der damit verbundenen Elementarschule in Mühlbach (Siebenbürgen) für das Schuljahr 1858/1859, 1859, p. 3-16.

Radu Totoianu, Păstoritul în Mărginimea Sebeșului, Bibliotheca Musei Sabesiensis, IX, Cluj-Napoca, 2021.

Ioan M. Țiplic, Die Grenzverteidigung Siebenbürgens im Mittelalter (10.-14. Jahrhundert), Heidelberg, 2007.

Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen. Erster Band: 1191 bis 1342, Sibiu, 1892.

Gustav Gündisch, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen. Fünfter Band: 1438-1457, București, 1975.

Ioan H. Ursu, Bătălia de pe Câmpul Pâinii (1479), în Revista pentru Istorie, Archeologie și Filologie, 14 (1913), 1914, p. 138-150.

Virgil Vătășianu, Istoria artei feudale în Țările Române, București,1959.

Octavian Velescu, Cetăți țărănești din Transilvania, București, 1964.

Ernst Wagner, Hans Gunesch, Zur Geschichte des Winzer Distrikts, în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 2, 1978, p. 81-119.

Mircea Zdrenghea, Toponimice din Valea Sebeșului, în Cercetări lingvistice, 2, 1965, p. 345-348.

Mircea Zdrenghea, Din trecutul satului Sebeșel, în Apulum, XI, 1973, p. 527-537.

---

The Terra Sebus site and its metadata are licensed under CC BY-SA