Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 17, 2025, p. 391-413

O NOUĂ PRIVIRE ASUPRA MANUSCRISULUI SLAVON NR. 2 DE LA FILIALA DIN CLUJ-NAPOCA A BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE

DOI: https://doi.org/10.63578/terrasebus.2025.14

A Re-Examination of Slavonic Manuscript No. 2 from the Cluj-Napoca Branch of the Romanian Academy Library
Abstract. The manuscript Cluj, BAR slav. 2, an Arhieratikon copied by a certain hieromonk Ghervasie of Putna, has attracted attention for its miniatures and presumed antiquity. Its dating has ranged from the late fifteenth century to the 1670s, but its liturgical formularies have not been examined. A comparative liturgiological analysis – alongside two Moldavian Arhieratika: Bucharest, BAR slav. 170 (1643) and Bucharest, BAR slav. 29 (1670–1671) – reveals strong similarities, suggesting a Moldavian prototype Hieratikon/Arhieratikon derived from Macarius’ Leitourgikon (Wallachia, 1508), later revised and influenced by Ruthenian usage. This prototype, widespread from the late sixteenth to mid-seventeenth century, served as a standard. Accordingly, the manuscript Cluj, BAR slav. 2 may be dated between the late sixteenth century and, given Moldavian monastic conservatism, the mid-seventeenth century.

Keywords: Arhieratikon, Ghervasie of Putna, Byzantine-Slavonic liturgy, Romanian liturgical manuscripts, Moldavian liturgical conservatism.
Cuvinte-cheie: Arhieraticon, Ghervasie de la Putna, liturghia bizantino-slavă, manuscrise liturgice românești, conservatorism liturgic moldovean.

REFERENCES

Tatiana Igorevna Afanas’eva, Slavianskaia liturgiia Prezhdeosviahennykh Darov XII–XV vv: tekstologiia i iazyk, Sankt-Petersburg, 2004.

Tatiana Igorevna Afanas’eva, Liturgiia Ioanna Zlatousta i Vasiliia Velikogo v slavianskoi traditsii (po sluzhebnikam XI–XV vv.), Moscova, 2015.

Aleksandr Andreev, The Stryatyn Sluzhebnik of 1604 and the Prothesis Rite in the Early 17th Century, în Ostkirchliche Studien, LXX, 2021, p. 56-78.

Miguel Arranz, Les prières pénitentielles de la tradition byzantine. Les sacrements de la restauration de l’ancien euchologe contantinopolitain, II – 2 (1ere partie), în Orientalia Christiana Periodica, LVII, 2, 1991, p. 309-329.

Arkhiereskii sluzhebnik, Moscova, 1910.

Mihai Berza, Dumitru Nastase, Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare, București, 1958.

Ivan Biliarsky, Două manuscrise moldovenești din colecția Mănăstirii Schimbarea la Față de lângă Veliko Târnovo, în Analele Putnei, IV, 2008, 1, p. 197-204.

Charles-Moïse Briquet, Les filigranes. Dictionnaire historique des marques du papier dès leurs apparition vers 1282 jusqu’en 1600, Paris, 1907.

Virgil Cândea, Mărturii românești peste hotare, vol. IV, București, 2012.

Radu Constantinescu, Vechiul drept românesc scris. Repertoriul izvoarelor, 1340-1640, București, 1984.

Dimitrie Dan, Mănăstirea și comuna Putna, București, 1905.

Ștefan S. Gorovei, Din nou despre Ghervasie de la Putna, în Analele Putnei, VIII, 2012, 1, p. 187-212.

Nikola Jocić, Srpska liturgijska praksa u 17. veku – MSPC ORG 84, MSPC ORG 121 i SANU 356, în Bogoslovlje, I, 2013, p. 230-248.

Anca Libidov, Manuscrisele slavone de la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. Studiu monografic și antologie de texte, București, 2020.

Elena Lința, Catalogul manuscriselor slavo-române din Cluj-Napoca, București, 1980.

Liturghierul lui Macarie: 1508 – 2008. Studii introductive și traducere, Târgoviște, București, 2008.

Zamfira Mihail, Două Liturghiere arhierești copiate de ieromonahul Ghervasie de la Putna (1676-1677). Preliminarii filologice, în Analele Putnei, VII, 2011, 1, p. 37-62.

Corina Nicolescu, Miniatura și ornamentul cărții manuscrise din Țările Române. Secolele XIV-XVIII. Catalog, București, 1964.

Konstantin Nikol’skii, O sluzhbah Russkoi Tserkvi, byvshikh v prezhnikh pechatnykh bogosluzhebnykh knigakh, Sankt-Petersburg, 1885.

Petre P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei RPR, vol. I, București, 1959.

Petre P. Panaitescu, Zamfira Mihail, Catalogul manuscriselor slavo-române și slave din Biblioteca Academiei Române, vol. III.1, București, 2018.

Mihail Khalid Qaramah, Contribuții la istoria ritului bizantino-slav al românilor. Liturghierul de la Mănăstirea Dealu (1646), în Ana Dumitran (coord.), Ecclesia super omnia, Alba Iulia, Cluj-Napoca, 2024, p. 63-108.

Maria Magdalena Székely, Manuscrise răzlețite din scriptoriul și biblioteca Mănăstirii Putna, în Analele Putnei, III, 2007, 1, p. 153-180.

Maria Magdalena Székely, În jurul datării Liturghierului lui Ghervasie de la Putna (BAR Cluj, ms. sl. 2), în Analele Putnei, VII, 2011, 1, p. 63-90.

Robert F. Taft, Stefano Parenti, Il Grande Ingresso. Edizione italiana rivista, ampliata e aggiornata, Grottaferrata, 2014.

P. Trembelas, Hai treis leitourgiai kata tous en Athinais kodikas, Atena, 1935.

Gregory Tucker, The Hymnography of the Middle Byzantine Ecclesiastic Rite & Its Festal Theology, Münster, 2023.

Emil Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985.

Virgil Vătășianu, Istoria artei feudale în Țările Române, vol. I, București, 1959.

Cătălina Velculescu, Ovidiu Olar, Ms. rom. 1790: raporturi cu Movilă 1629 și cu ms. 1216 de la Cluj, în Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Zamfira Mihail, Ovidiu Olar (ed.), Manuscris trilingv – preliminarii la o editare, București, 2010, p. 33-66.

Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Zamfira Mihail, Ovidiu Olar (ed.), Arhieraticon trilingv. Ms.rom. 1216 de la B.A.R. Cluj, București, 2013.

Cătălina Velculescu, Policarp Chițulescu, Ileana Stănculescu, Zamfira Mihail, Ovidiu Olar (ed.), Slujebnicul Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei. Ms. rom. 1790 de la Biblioteca Academiei Române – București, București, 2021.

Asparuh Velkov, Les filigranes dans les documents ottomans: divers types d’images, Sofia, 2005.

---

The Terra Sebus site and its metadata are licensed under CC BY-SA