Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 16, 2024, p. 395-412

SFÂRȘITUL REGIMULUI CARLIST DIN PERSPECTIVA ISTORIOGRAFIEI COMUNISTE

The End of the Carlist Regime from the Perspective of the Communist Historiography
Abstract. The end of the Carlist regime (1938–1940) was long viewed superficially and from a strongly ideological-linked perspective by Romanian communist historiography. This was the case until a new nationalist layer was introduced in the historical speech of the new leadership under Nicolae Ceaușescu. To tackle this subject, the current study analyses the most relevant events that led to the removal of King Carol II, the Soviet ultimatums, the Second Vienna Award and, ultimately, the pressure that was imposed on the monarch in his very last days in Romania. As it will be seen, the new nationalist perspectives not only paved the way for the controlled recovery of the king, but also used him as a symbol of Romanian resistance.

Keywords: instrumentalization, Second Vienna Award, Soviet ultimatums, propaganda, historiographical conflict.
Cuvinte-cheie: instrumentalizare, Dictatul de la Viena, ultimatumurile sovietice, propaganda, conflict istoriografic.

REFERENCES

Ladislau Bányai, Aron Petric, Dictatul de la Viena din august 1940 și lupta pentru anularea lui, în D. Berciu (coord.), Unitate și continuitate în istoria poporului român, București, 1968, p. 429-461.

Constantin Botoran, Ion Calafeteanu, Idei revizioniste găzduite într-o publicație a Academiei de Științe din Ungaria, în Ștefan Pascu, Ștefan Ștefănescu (coord.), Jocul periculos al falsificării istoriei, București, 1986, p. 276-287.

Eliza Campus, Înțelegerea Balcanică, București, 1972.

Gheorghe Cazan, Nicolae Copoiu, Ion Cupșa, Valter Roman, Gheorghe Zaharia, Marea conflagrație a secolului XX, București, 1971.

Ecaterina Cimponeriu, Din lupta maselor populare împotriva fascismului și a înfeudării țării de către Germania hitleristă, în Studii, 17, 1964, 4, p. 749-772.

Florin Constantiniu, Alesandru Duțu, Agravarea situației României în vara anului 1940, în Ilie Ceaușescu (coord.), România în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Statul național unitar român în perioada 1919-1939, vol. 1, București, 1989, p. 265-288.

Valeriu Florin Dobrinescu, România și organizarea postbelică a lumii (1945-1947), București, 1988.

Florea Dragne, Ioan Scurtu, Culegere de texte privind istoria mișcării muncitorești din România (de la începuturi pînă la 1945), București, 1981.

Gheorghe Ghimeș, Ideea de republică la români, București, 1972.

Gheorghe Ghimeș, Gîndirea social-politică antimonarhică și republicană din România, București, 1979.

Arthur Gould Lee, Coroana contra secera și ciocanul, București, 2001.

Historical Problems of the Austro-Hungarian Monarchy, 1900–1918: Conference Held in Budapest from the 4th to the 9th of May, 1964, în Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, 11, 1965, 1/4, p. 341-373.

Zoltán Horváth, The Rise of Nationalism and the Nationality Problem in Hungary in the Last Decades of Dualism, în Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, 9, 1963, 1/2, p. 1-38.

Ștefan Lache, Gheorghe Țuțui, România și Conferința de Pace de la Paris din 1946, Cluj-Napoca, 1978.

Leonida Loghin, Al Doilea Război Mondial. Acțiuni militare, politice și diplomatice. Cronologie, București, 1984.

L. T., recenzie la Gy. Juhász, Foreign Policy of the Teleki Government 1939-1941, în Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, 12, 1966, 3/4, p. 434-439.

Olimpiu Matichescu, Opinia publică internațională despre Dictatul de la Viena, Cluj-Napoca, 1975.

Olimpiu Matichescu, Istoria nu face pași înapoi! Logica istoriei împotriva dictatului de la Viena, Cluj-Napoca, 1985.

Mircea Mușat, Împotriva unei nedreptăți istorice. Diktatul de la Viena (I), în Magazin istoric, XIV, septembrie 1980, 9 (162), p. 27-32.

Mircea Mușat, Odiosul Diktat de la Viena, în Magazin istoric, XIX, august 1985, 8 (221), p. 25-26.

Mircea Mușat, Odiosul Diktat de la Viena (II), în Magazin istoric, XIX, septembrie 1985, 9 (222), p. 13-14.

Mircea Mușat, Florin Constantiniu, Cristian Popișteanu, Valeriu Dobrinescu, Dictatul fascist de la Viena – expresie a politicii de forță repudiată de istorie, în Magazin istoric, XXI, iunie 1987, 6 (243), p. 21-32.

Ștefan Pascu, Ioan Talpeș, Criza politico-militară internațională din anul 1939 și impactul ei asupra situației României, în Ilie Ceaușescu (coord.), România în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Statul național unitar român în perioada 1919-1939, vol. 1, București, 1989, p. 178-211.

Lucrețiu Pătrășcanu, Sub trei dictaturi, București, 1970.

Ferenc Pölöskei, István Tisza’s Policy toward the Romanian Nationalities on the Eve of World War I, în Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, 18, 1972, 3/4, p. 267-291.

György Ránki, East-Central Europe and World War II: (Some Questions of the New Literature), în Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, 20, 1974, 1/2, p. 191-219.

György Ránki, The Road to German Occupation (Hungary in 1944), în Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, 31, 1985, 3/4, p. 309-318.

Alexandru Gheorghe Savu, Dictatura regală, București, 1970.

Alexandru Gheorghe Savu, Sistemul partidelor politice din România, 1919-1940, București, 1976.

Ioan Scurtu, Viața politică din România de la Marea Unire din 1918 la revoluția de eliberare socială și națională din august 1944, București, 1982.

Ioan Scurtu, Contribuții privind viața politică din România. Evoluția formei de guvernământ în istoria modernă și contemporană, București, 1988.

Ioan Scurtu, Gheorghe I. Ionescu, Eufrosina Popescu, Doina Smârcea, Istoria României între anii 1918-1944. Culegere de documente, București, 1982.

A. Simion, Agonia unui regim, în Magazin istoric, II, aprilie 1968, 4 (13), p. 78-85.

Aurică Simion, Dictatul de la Viena din 30 august 1940 – rezultat al politicii de revizuiri teritoriale a statelor revanșarde, în Gh. Zaharia, L. Vajda (coord.), Rezistența antifascistă în partea de Nord a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1974, p. 14-37.

Aurică Simion, Regimul politic din România în perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941, Cluj-Napoca, 1976.

Péter Sipos, István Vida, The Policy of the United States towards Hungary during the Second World War, în Acta Historica Academiae Scientarum Hungaricae, 29, 1983, 1, p. 79-110.

V. Topalu, Din lupta Partidului Comunist din România pentru apărarea intereselor fundamentale ale maselor populare în perioada dictaturii regale (1938-1940), în Studii, 14, 1961, 2, p. 355-382.

Gheorghe Țuțui, Mircea Popa, Hohenzollernii în România, București, 1962.

Alexandru Vianu, Constantin Bușe, Zorin Zamfir, Gheorghe Bădescu, Relații internaționale în acte și documente (1917-1939), vol. II, București, 1976.

Gheorghe Zaharia, Participarea României la înfrîngerea Germaniei naziste, București, 1985.

---

The Terra Sebus site and its metadata are licensed under CC BY-SA